- erezíe
- s. f., art. erezía, g.-d. art. erezíei; pl. erezíi, art. erezíile
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
erezie — EREZÍE, erezii, s.f. 1. Doctrină sau credinţă religioasă care ia naştere în sânul unei biserici, abătându se de la dogmele consacrate şi care este condamnată de biserica respectivă. 2. fig. greşeală, eroare, rătăcire. – Din fr. hérésie, lat.… … Dicționar Român
angelolatrie — ANGELOLATRÍE s.f. Erezie care constă în adorarea îngerilor. – Din fr. angélolâtrie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 angelolatríe s. f. (sil. tri ), art. angelolatría, g. d. angelolatríi, art. angelolatríei Trimis de siveco,… … Dicționar Român
eres — ERÉS, eresuri, s.n. Credinţă în forţe miraculoase, supranaturale; concepţie falsă (transformată în deprindere); prejudecată, superstiţie, eroare. ♦ fig. Ceea ce se abate de la concepţiile comune (ale unei societăţi); p. ext. rătăcire, păcat. –… … Dicționar Român
eretic — ERÉTIC, Ă, eretici, ce, s.m. şi f. (Adesea adjectival) Adept, susţinător, propovăduitor al unei erezii. – Din sl. eretikŭ. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ERÉTIC s., adj. (bis.) schismatic, (pop.) necredincios, păgân, (înv. şi … Dicționar Român
docetism — DOCETÍSM s.n. Erezie de la începuturile bisericii creştine, care susţinea că Iisus Cristos nu ar fi fost om decât în aparenţă. [< fr. docétisme, cf. gr. dokein – a părea]. Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN DOCETÍSM s. n. erezie… … Dicționar Român
inchiziţie — INCHIZÍŢIE s.f. Instituţie a Bisericii catolice care judeca pe cei acuzaţi de erezie şi pe cei care îşi manifestau sub orice formă ostilitatea sau nesupunerea faţă de biserica catolică. – Din fr. inquisition, lat. inquisitio. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
necredinţă — NECREDÍNŢĂ, necredinţe, s.f. 1. Comportare necinstită, înşelăciune, trădare; lipsă de fidelitate; infidelitate. 2. Lipsă de credinţă religioasă; ateism; nerespectare a dogmelor bisericeşti; credinţă greşită, erezie. – Ne + credinţă. Trimis de… … Dicționar Român
relaps — RELÁPS adj., s.n. (Liv.) (Persoană) recăzută în erezie, în necredinţă. [< fr. relaps, cf. lat. relapsus]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN RELÁPS, Ă adj., s. m. f. (cel) recăzut în … Dicționar Român
adopţianism — ADOPŢIANÍSM s. n. erezie răspândită mai ales în Spania, în sec. VIII, potrivit căreia Isus era doar un fiu adoptiv. (< fr. adoptianisme) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
antropolatrie — ANTROPOLATRÍE s.f. Dragoste exagerată pentru oameni (reflex al unei erezii creştine). – Din ngr. anthropolatría. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 antropolatríe s. f. (sil. tri ), art. antropolatría, g. d. antropolatríi, art.… … Dicționar Român